Deşi lucrări tratând diverse aspecte ale istoriei Bucovinei au apărut şi continuă să apară, mai ales de la începutul anilor '90 ai secolului trecut încoace, despre rolul şi contribuţiile membrilor celebrei familii Hurmuzachi în acţiunile culturale şi politice ale românilor bucovineni, care, fără îndoială, au prezentat o verigă importantă în imensul lanţ al unităţii naţional-culturale a poporului român, s-a scris încă foarte puţin.

Până cu un deceniu în urmă familiei Hurmuzachi, având merite uriaşe în istoria noastră naţională, nu i-a fost consacrată vreo monografie solidă, ci Hurmuzăcheştii au fost doar menţionaţi în articole şi studii parţiale, cele mai multe purtând un caracter comemorativ.

Anunțuri
Anunțuri

În bibliografia hurmuzăcheştiană şi-au găsit locul numeroase articole de circumstanţă, având un caracter general.

Totuşi există şi unele studii solide, demne de menţionat, fiindcă prin ele s-au adus contribuţii certe la valorificarea moştenirii culturale lăsate de fraţii Hurmuzachi, numiţi şi Gracchii României. In ordinea apariţiei lor, aceste scrieri sunt următoarele: D.A.Sturdza, „Schiţă biografică asupra lui Eudoxiu Hurmuzachi şi operele sale”, în „Analele Societăţii Academice Române”, Tomul X, Secţiunea II, Bucureşti, 1878; George Bariţiu, „Familia Hurmuzachi”, Prefaţă la lucrarea lui E.Hurmuzachi „Fragmente din istoria românilor”, Vol.I, Bucureşti, 1979; I.G.Sbiera, „O pagină din istoria politică a Bucovinei din anii 1848-1850 dimpreună cu nişte Notiţe despre familia Hurmuzachi”, Cernăuţi, 1899; N.Bănescu, „Corespondenţa familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariţ”, Vălenii de Munte, I911; T.V.Ştefanelli, „Eudoxiu Hurmuzachi”, în „Junimea literară”, Anul IX, nr.

Anunțuri

11 şi 12 din 1912; Constantin Loghin, „O sută de ani de la naşterea lui Alecu Hurmuzachi”, Cernăuţi, 1924; Teodor Balan, „Fraţii George şi Alexandru Hurmuzachi şi ziarul „#bucovina”, Cernăuţi, 1924; T. Balan, „Refugiaţii moldoveni în Bucovina I82I şi I848”, Bucureşti, 1929; T.Balan, „Eudoxiu Hurmuzachi şi colecţia se de documente”, Sibiu, 1944; A.Sacerdoţeanu, „Colecţia Hurmuzachi”, în „Revista Arhivelor”, Anul XII, nr. 2/1969; Constantin Şerban, „Eudoxiu Hurmuzachi ctitor de seamă al istoriografiei româneşti”, în „Revista de #istorie”, Tom. 27, nr.I/I974; Ştefan S.Gorovei, „Eudoxiu Hurmuzachi, un pioner al istoriografiei româneşti”, în „Magazin istoric”, VIII, nr. 1(82), I974; Dumitru Covalciuc, „In slujba progresului spiritual”, în „Zorile Bucovinei”, Cernăuţi, nr. din 10 februarie 1989; Mircea Cenuşă, „Constantin Hurmuzachi - un înflăcărat luptător pentru unitate naţională”, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XVII -XVIII - XIX, 1990 - 1991 - 1992; Marian Olaru, „Alexandru Hurmuzachi şi societatea românească din Bucovina în jumătatea secolului trecut”, în Almanahul Societăţii pentru Cultura Românească „Minai Eminescu” din Cernăuţi, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1993; „Testamentul politic al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi”, în Almanahul cultural-literar al românilor nord-bucovineni „Ţara Fagilor”, vol.

Anunțuri

V, Cernăuţi - Târgu-Mureş, 1996; Dumitru Covalciuc, „Revoluţia de la 1848 şi lupta fruntaşilor bucovineni pentru autonomie provincială”, în „Tara Fagilor”, vol.VII, Cernăuţi - Târgu-Mureş, 1998; Silvia T. Balan, „Ilinca, mama fraţilor Hurmuzachi”, în „Tara Fagilor”, vol. VIII, 1999. Interesantă în planul popularizării activităţii naţional-culturale şi ştiinţifice a fraţilor Hurmuzachi a fost şi seria de articole, având ca scop elaborarea monografiei satului nord-bucovinean Cernauca, publicate în anii 1998-1999 în ziarul cernăuţean „Zorile Bucovinei” de către Gheorghe Bota, primarul acestei comune, şi istoricul Dumitru Covalciuc. #Istoria Bucovinei