Istoria românilor din nord-vestul Moldovei nu poate fi înţeleasă fără cunoaşterea istoriei Bucovinei, fiindcă din această provincie, astăzi tăiată în două printr-un gard de sârmă ghimpată, au întins primii voievozi din neamul Muşatinilor moşie românească „de la munte până la Marea cea mare” şi tot de aici au pornit aceştia lupta pentru neatârnarea şi libertatea ţării pe care au ctitorit-o pe solide temelii etnice. În străvechiul şi sfântul pământ al Bucovinei de azi şi-au slobozit adânc rădăcinile, încă în negura vremurilor, familiile Arbore, Ureche, Neculce, Costin, Herescu, Balş, #hurmuzachi, Flondor, Zotta, Nistor, Morariu şi altele, boiereşti şi cărturăreşti, care şi-a legat numele de cele mai glorioase pagini din istoria politică şi culturală a poporului român.

Anunțuri
Anunțuri

De fapt, în istoria naţională #bucovina are o notă particulară şi această nota se integrează, evident, în modul cel mai organic. Dintotdeauna, aşa cum relevau şi Hurmuzăcheştii, naţiunea română a fost în Bucovina „naţia de căpetenie”, dar şi cea mai veche şi mai statornică printre naţionalităţile conlocuitoare, care au apărut aici şi datorită politicii de asimilare a elementului autohton, prin colonizări şi imigrări intense, promovată de către Casa de Habsburg. Odată ce, însă, caracterul românesc al Bucovinei a predominat în toate timpurile şi sub stăpâniri străine vremelnice, aici s-au născut, s-au format şi s-au afirmat numeroase personalităţi, care, în condiţiile asupririi naţionale, s-au preocupat de soarta neamului românesc din Bucovina, în particular, şi a întregului popor român, în general.

Anunțuri

Printre aceste personalităţi s-au aflat Hurmuzăcheştii, care au ostenit întru păstrarea identităţii naţionale a românilor bucovineni şi întru propăşirea lor culturală.

Fiecare membru al familiei Hurmuzachi a fost un militant de seamă pentru progresul naţional general, pentru credinţa strămoşească, pentru limba română, grafia latină şi pentru întregirea neamului românesc în cadrul unui stat naţional de sine stătător. Ei, Hurmuzăcheştii, au grijit gospodăreşte de apariţia ziarului „Bucovina” (4 octombrie 1848-30 septembrie 1850), de înfiinţarea, în 1849, a catedrei de limba româna la Liceul german de stat din Cernăuţi, de înfiinţarea aşa-numitei Biblioteci a Ţării, de afirmarea vieţii teatrale în capitala Bucovinei, de constituirea, în 1862, a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română îi Bucovina, sprijinind eficient lupta pentru crearea unei mitropolii ortodoxe a românilor din Bucovina şi Ardeal, dându-şi tot concursul la apariţia Foii numitei societăţi, care s-a tipărit la Cernăuţi în perioada martie 1865 decembrie 1869. Un reprezentant al acestei ilustre familii Constantin, a deţinut funcţii importante la Iaşi şi a fost unul dintre cei mai ardenţi partizani ai unirii Principatelor.

Poate te interesează:

Ce a constat Curtea de Conturi în urma controalelor din anul 2015

Recomandări făcute de Curtea de Conturi după controlul efectuat la MFP în anul 2015

#istorie