Ziua Mondială a Teatrului a fost stabilită de către Institutul Internaţional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din anul 1961 de la Viena. Această zi specială a fost celebrată pentru prima dată în 27 martie 1962, la Paris, cu ocazia deschiderii stagiunii a Teatrului Naţiunilor. Acest eveniment este sărbătorit anual de către Centrele naționale ale Institutului Internațional de Teatru. Acest Institut Internaţional de Teatru, înfiinţat la iniţiativa UNESCO, în anul 1948, reprezintă cea mai importantă organizație non-guvernamentală din domeniul artistic.

Astfel, o diversitate de evenimente de teatru, atât naţionale, cât şi internaţionale, sunt organizate în scopul de a celebra acest însemnat eveniment.

Anunțuri
Anunțuri

Aşadar, au loc o varietate de concerte şi de spectacole, în care cei pasionaţi, dornici şi interesaţi îşi pot vedea şi întâlni idolii.

În fiecare an, este invitată o persoană recunoscută la nivel internaţional cu scopul de a comunica ideile şi sentimentele sale asupra formidabilului teatru, cea mai veche formă artistică. Acest mesaj este tradus în peste 20 de limbi, iar apoi este citit spectatorilor în seara zilei de 27 martie, înaintea reprezentaţiei ce urmează să aibă loc. De asemenea, mesajul este difuzat şi la radio, la televiziune, publicat în ziare şi în reviste. Acest mesaj este, pentru acest an 2016, semnat de către regizorul Anatoly Vasiliev.

Astfel, potrivit site-ului world-theatre-day.org  şi conform mesajului transmis de către regizorul rus, este des pusă întrebarea dacă avem nevoie cu adevărat de teatru...

Anunțuri

Astfel se întreabă milioane de oameni şi chiar şi „mii de profesioniști dezamăgiți din teatru". De ce am mai avea nevoie de teatru în aceşti ani în care scena e total nesemnificativă, fiind comparată cu piețele și terenurile de stat" în care se joacă şi au loc toate tragediile vieţii reale, tragedii autentice. Dar, Anatoly Vasiliev, vine să spună că această formă de exprimare artistică, teatrul, este cea care poate să ne spună totul: de ce în cer locuiesc zeii, cum reuşesc deţinuţii să stea în uitatele peşteri în subteran, modul în care putem fi ridicaţi de pasiune şi felul în care poate provoca suferinţă dragostea. Astfel, teatrul este cel care poate exprima totul şi cel care va exista pentru totdeauna. Teatrul este singurul care oferă un gest, un cuvânt, o privire. Regizorul rus precizează şi faptul că singurul teatru de care nu are nimeni nevoie este cel politic, jucat de politicieni. Acesta îl numeşte o teroare de zi cu zi".  #Educatie #Eveniment cultural