Vă prezentăm mai jos articolul scris de Nichifor Crainic, pe data de 15 februarie 1929 cu privire la problematica Basarabiei, parte a României în acea perioadă. Mai exact la modul în care funcționa presa din #Basarabia în anul 1929. Vi se pare că seamănă cu cele ce se petrec în Basarabia pe 15 februarie 2016?

“In Cameră s-a vorbit de presa basarabeană. De o anume presă basarabeana. Ziarele noastre din Capitală s-au ocupat și se ocupă si ele de această presă. Această presă basarabeană înfăţişează, din capul locului o ciudăţenie cu care ne-am obişnuit: e toată scrisă în limba ruseasca. Şi mai înfăţişează o ciudăţenie cu care de asemenea ne-am obişnuit.

Anunțuri
Anunțuri

Proprietarii acestei prese, directorii şi, în mare parte, gazetarii sunt români. Totuşi editează, dirijează şi redactează ziarele de la Chişinău în limba rusească.

Ca să reîmprospătam această extravaganță cu care ne-am obişnuit, închipuiţi-vă că românii din Ardeal, voind să scoată ziare regionale, le-ar redacta în limba maghiară sau în cea germană. Nu s-ar părea ca e o monstruozitate? Vă imaginaţi Patria naţional-tărănistă, din Cluj, scrisă în limbă maghiară sau Naţiunea d-lui Al.Lapedatu, tot din Cluj, scrisă în nemţeşte sau Glasul Bucovinei? De asemenea (nu ştiu dacă mai apare!) fiţuica d-lui lancu Nistor, scrisă în idiş?

În Basarabia această anomalie este, ca să zicem aşa, normală.Toate ziarele — şi sunt unele de tiraj — apar în ruseşte. Indiferent,de politica pe care o fac. Cele mai de seamă sau mai cu tiraj sunt în mâinile românilor.

Anunțuri

Romani — fie basarabeni fie transplantaţi de dincoace de Prut.

Aceşti domni, în loc să romanizeze din nou provincia, o rusifică. În orice caz întreţin, pentru cetitor, fie rus, fie, mai ales, român, o continuă atmosferă ruseasca. Fiindcă nimic nu creează şi nu întreţine o atmosferă ca vorba scrisă zilnic. Lucrurile acestea detestabile, ruşinoase şi dezonorante pentru români ar trebui odată să ia sfarşit. În ce chip? Prin crearea unei prese regionale basarabene în limba românească. Guvernul e dator să dea semnalul. D. ministru Pan Halippa, care a redactat cu prietenii săi, sub ţarism, ”Cuvântu Moldovenesc”, e dator să ajute si să dea amploare presei româneşti peste Prut. Si dacă sunt bine informat, şi d. Halippa şi guvernu se gandesc la acest lucru foarte serios. Aşteptăm ca acest gând sa-l vedem concretizat în faptă”.

Nichifor Crainic, Ziarul Curentul, 15 februarie 1929 #Chisinau #Unire