Conform datelor statistice ale Secretariatului Adunării Popoarelor din Kazakhstan, la 21 aprilie 2000, în Republica Kazakhstan, în grupa etnică români/”moldoveni” erau înregistrate 20.054 persoane, din care 594 de cetăţeni s-au declarat români şi 19.460  “moldoveni”. Majoritatea acestora trăiesc în localităţi situate în regiunile din nordul Kazakhstanului: Karaganda, Aktubinsk, Akmola, Pavlodar, Kustanai, dar şi Alma-Ata, Shymkent din sudul ţării (Anexă).

Majoritatea românilor/”moldovenilor” provine din #Basarabia şi au ajuns în Kazakhstan astfel:

            - strămutaţi la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX (mai ales în anii 1905-1914), în timpul reformelor agrare ale Guvernului Ţarist condus de Stolîpin - din Basarabia şi reg.

Anunțuri
Anunțuri

Herson, Nikolaev (astăzi în Ucraina). Unele date indică faptul că în acea perioadă au ajuns în nordul Kazakhstanului/sudul Siberiei cca.10.000 de ţărani basarabeni, cărora li s-au promis pământuri.

            - deportaţi în anii 1941, 1949, 1951 din provinciile româneşti Basarabia şi Bucovina de  Nord, în cadrul campaniilor represive şi deportărilor în masă ale regimului stalinist împotriva “chiaburimii” române.

            - trimişi la muncă forţată, de către puterea sovietică, în ţinuturile Kazakhstanului la lucrările de desţelenire demarate de Nikita Hruşciov în anii 1950-1960.

În timpul URSS, urmaşii acestora au venit la rude, alţii au fost “trimişi prin repartiţie” la unităţi industriale din Kazakhstan. Conform recensământului din anul 1989, pe teritoriul RSS Kazahă trăiau circa 33.000 de “moldoveni” (locul 15, din cele peste 120 de naţionalităţi înregistrate oficial).

Anunțuri

După destrămarea URSS, în anii 90, foarte mulţi s-au repatriat în locurile de baştină (Basarabia, Bucovina) sau au ales să trăiască în alte republici ex-sovietice.

Potrivit unor relatări ale etnicilor români din Kazakhstan, până în iunie 1940, mulţi au deţinut documente de identitate româneşti, recunoscute şi reînnoite periodic de statul român. Aceste persoane s-au integrat în populaţia locală. Legea      kazahstaneză  nu recunoaşte dubla cetăţenie.

Cea mai cunoscută asociație a românilor din Kazakhstan este Societatea Culturală Română “DACIA” care a apărut ca urmare a iniţiativei şi demersurilor constante ale Ambasadei României la Alma-Ata/Kazakhstan. A fost creată în jurul unui grup de etnici romani care au legături de rudenie în România (bunici care au luptat in Armata Română în cel de-al II–lea război mondial, rude care s-au refugiat în România în anii 40, ca urmare a anexării Basarabiei şi Bucovinei de Nord la URSS).

A fost înregistrată juridic în oraşul Karaganda, la 28 aprilie 2005, fiind prima organizaţie a românilor recunoscută în Kazakhstan, ţară cu peste120 de grupuri etnice înregistrate.

Anunțuri

Pentru prima dată, la înregistrare, conducerea regiunii (vice-guvernatorul) a recunoscut „comunitatea de peste 3500 de etnici români din regiunea Karaganda” (până atunci, această comunitate era ca şi inexistentă ).

            #Diaspora #Romani de pretutindeni