În zilele noastre, practicile de acest gen sunt pur şi simplu de neacceptat, fiind catalogate drept crime abominabile, ce trebuie pedepsite de lege. Cu toate acestea, fenomenul continuă să facă ravagii în unele ţări din Asia şi Africa, numărul victimelor fiind de ordinul sutelor. Autoritățile ţărilor afectate de acest flagel nu dau publicitaţii date statistice complete privind amploarea fenomenului, astfel incât informaţiile apărute în mass-media sunt sporadice şi dispersate. Dar chiar şi aşa, cifrele sunt de natură să oripileze: numai în 2009, în India s-au înregistrat 186 de morţi violente legate de practicarea sacrificiilor umane.

„Este vorba de sacrificiul uman practicat în India din cele mai vechi timpuri, acesta fiind cunoscut sub vechea denumire vedică Purushamedha. În ultimii cinci ani, acest fenomen a făcut aproape 700 de victime, mai ales în zonele rurale, tribale ale ţării.

Anunțuri
Anunțuri

Aceste zone ale hinduismului ultraortodox, fundamentalist sunt o sursă inepuizabilă de primitivism religios feroce, mai ales că tradiţia hinduistă clasică este alterată de vechi tradiţii tribale, alimentate, la randul lor, de ignoranţă şi obscurantism. Așa se face că, dacă în hinduismul oficial, practicat cu precădere în mediul urban, vechiul ritual Purushamedha se practica de o manieră simbolică, în zonele rurale, înapoiate ale Indiei se practică un soi de hinduism integrist, fundamentalist, eliberat de orice influenţe jainiste sau budhiste, de natură să-l înblânzească.

În aceste zone puţin atinse de civilizația modernă, cultul zeiței Kali este în mare vogă, fiind vorba de o zeitate a morţii, răzbunării şi distrugerii, cea mai temută din pantheonul hindus. Din acest motiv, moartea, războaiele, epidemiile, epizotiile, bolile incurabile, nenorocirile de toate felurile sunt puse în seama ei, la fel şi toate calamităţile naturale, cum ar fi cutremurele, uraganele, inundaţiile sau seceta.

Anunțuri

În cazurile de acest gen, agricultorii înapoiați cred că cumplita zeiță poate fi înbunată numai cu sânge omenesc, dar mai ales cu anumite organe interne ale omului, cum ar fi ficatul şi inima, cea mai de preţ ofranda fiind capul persoanei sacrificate, ce trebuie îngropat pe terenul cel mai afectat de secetă sau de inundații. Alteori, aceste ofrande sângeroase se întâmplă să fie găsite de poliţişti chiar în incinta templelor şi sanctuarelor dedicate temutei zeiţe, capetele tăiate ale victimelor fiind împodobite în fel si chip. Cea mai mare parte a sângelui trebuie însă să se scurgă în pământul afectat de secetă, pentru a aduce ploaia mult-aşteptată. Din acest motiv, oriunde ar fi fost comisă crima, sângele celui sacrificat este adunat cu grijă, tăieturile specifice la nivelul braţelor şi picioarelor, iar uneori şi a spatelui fiind indicii cât se poate de clare pentru poliţişti.

Un alt indiciu clar în acest sens este lipsa unor organe interne, cum ar fi inima şi ficatul, ca urmare a eviscerării ritualice practicate în asemenea cazuri.

Anunțuri

Şi ceea ce e mai grav, se întâmplă destul de frecvent ca victime ale crimelor ritualice să fie copii mici, fără nicio vină, aceştea fiind sacrificaţi uneori chiar de către mamele lor, din tot soiul de motive. Somnul raţiunii naşte monştri! #Violenta #Religie