Columna lui Traian reprezintă cea mai impresionantă relatare din toate timpurile a unor războaie de cucerire. Probabil este şi cea mai neconvenţională cronică istorică, pe care noi, românii, o "citim" altfel faţă de sutele de mii de turişti care ajung să o vadă, la fel de impunătoare ca în prima zi, în centrul Romei. Războaiele care aveau loc acum aproape 2000 de ani sunt reprezentate, sub formă spiralată, prin sculpturi în marmură, înşiruite sub forma unei poveşti. A fost odată o Columnă “vie”, o îmbinare armonioasă de culori, cu peste 2500  de luptători în basorelief.

Cu toţii am învăţat la şcoală despre cele de două războaie de cucerire purtate de romani împotriva dacilor, între anii 101-102 şi 105-106 , consemnate de împăratul Traian, în anul 113, prin ridicare unei impresionante Columne, care dăinuie şi astăzi, în zona centrală a Romei. De altfel, ceea ce avea să devină “Forul lui Traian”,  s-a construit cu ajutorul aurului adus din Dacia iar piesa de rezistenţă care ne rămâne şi astăzi aproape intactă este Columna, proiectată de cunoscutul arhitect Apolodor din Damasc.

Pentru construirea Columnei, împăratul Traian a ordonat dărâmarea unei coline de pământ care, în înălţime, măsura peste 50 de metri. Cum romanii erau buni arhitecţi şi aveau la îndemănă sclavii care lucrau zi şi noapte, în scurt timp a fost ridicată o Columnă impresionantă, care reprezintă  o mărturie importantă a trecutului istoric al poporului român.

Spre deosebire de ceea ce vedem astăzi, scrierile ne dezvăluie un amănunt mai puţin cunoscut: iniţial, Columna lui Traian era pictată în culori vii, asemenea tuturor monumentelor din Roma antică. Toate cele peste 2500 de personaje care apar pe Columnă se succedeau armonios, într-un pastel bine gândit şi creat de artiştii vremurilor.

Dacă veţi merge să vedeţi Columna, veţi observa că în vârful ei îl găsim pe Sfântul Petru, protector al Romei, cu privirea îndreptată către Vatican. Statuia originală care fusese montată, evident cea a împăratului Traian, a fost înlocuită cu cea a Sfântului.

Columna lui Traian a reuşit să rămână în picioare şi datorită faptului că în anul 1162, Senatul a dat o lege care îi pedepsea cu moartea pe cel sau cei care ar fi deteriorat monumentul. A fost, de altfel, singura construcţie antică protejată printr-o lege oficială.

De Badea Cârţan aţi auzit, cu siguranţă. Românul a plecat din comuna natală Cârtişoara, la începutul anilor 1900, pentru a ajunge la Roma pe jos, cu dorinţa de a vedea Columna lui Traian. Românul nostru, îmbrăcat în dac, purtând cojoc şi opinci, a ajuns noaptea târziu la Roma şi s-a aşezat să doarmă la soclul Columnei. În dimineaţa următoare, gardienilor italieni nu le-a venit să creadă ce vedeau în faţa ochilor. “Veniţi, veniţi! A coborât un dac de pe Columnă”, au strigat ei.

Anunțuri
Anunțuri

#Diaspora #romani in Italia