Deşi potenţialul turistic al oraşelor istorice din România este inepuizabil, turismul cultural în ţara noastră abia cunoaşte ascensiunea şi, treptat, începe să atingă un nivel acceptabil. Însă, acest gen de #Turism nu beneficiază de o promovare eficientă, care să se ridice la standardele lumii occidentale.

Moştenirea culturală a oraşelor de pe teritoriul ţării noastre reprezintă o valoroasă mărturie istorică a unui trecut tumultuos. Necunoscută încă de toţi cei ce practică turismul, istoria acestor oraşe aşteaptă să fie descoperită de cât mai mulţi turişti. Oraşe precum Bistriţa, Sebeş sau Mediaş reprezintă mărturii vizibile ale unor istorii îndelungate.

Anunțuri
Anunțuri

Adoptarea şi crearea unor strategii de dezvoltare a turismului şi promovarea intensă a obiectivelor turistice ar duce, cu siguranţă, la dezvoltarea unei activităţi turistice cu flux continuu de vizitatori, iar oraşele ar beneficia, astfel, de recunoaşterea bine-meritată.

Oraşul Bistriţa este unul dintre punctele turistice din ţara noastră care ar trebui să beneficieze de o promovare mult mai intensă, prin intermediul căreia istoria oraşului să se facă cunoscută. Moştenirea culturală a Bistriţei este reprezentată de ansamblul fortificat - nucleul după care a fost definită organizarea urbanistică a oraşului actual. Există, astfel, un spaţiu urban reprezentativ, organizat în jurul Bisericii Evanghelice, de la care pornesc străzile spre fostele porţi ale oraşului. Acest spaţiu, delimitat de vechea incintă medievală fortificată, are o suprafaţă de aproximativ 41 ha.

Anunțuri

Reminiscenţele cetăţii medievale a Bistriţei se constituie astăzi în monumente istorice emblematice, printre care se numără: fragmente din zidurile de apărare ale cetăţii (1465-1575); Turnul Dogarilor (sec. XV) în care se află amenajată o expoziţie de măşti şi păpuşi; Fosta biserică a mănăstirii minorite (1280) cu fragmente de picturi murale interioare de la sfârşitul secolului al XIV-lea; Biserica Evanghelică (sec. XIV-XV) construită în stil gotic, cu elemente renascentiste şi baroce; clădirea vechii primării (sec. XV-XVI); Casa Argintarului (sec. XV), Casa parohială (sec. XV); Complexul arhitectural Sugălete(sec. XV-XVI) etc.

Majoritatea acestor monumente se află într-o stare destul de bună. Însă, ele nu corespund standardelor elaborate de autorităţile în domeniu şi nu sunt valorificate îndeajuns ca obiective turistice. #Mister #Muzeu