Pastele este o sarbatoare religioasa de primavara ce o intalnim in crestinism si in iudaism dar cu semnificatii diferite si cu date diferite de celebrare. Spre deosebire de pastele crestin care intotdeauna este duminica, Pastele evreiesc (Pesach) are o data fixa in fiecare an si incepe cu ziua de 14 Nisan (a saptea luna in calendarul evreiesc). Aceasta zi poate cadea in orice zi a saptamanii. Totusi calendarul religios iudaic nu coincide insa cu cel civil. Nisan dureaza de la prima luna din martie pana la prima luna din aprilie.

Pastele evreiesc se serbeaza timp de opt zile, din ziua 14 Nisan pana in ziua 22 Nisan. Sarbatorita de evrei de peste 3000 de ani, Pesah simbolizeaza iesirea din Egipt si eliberarea de sub robia egipteana.

Anunțuri
Anunțuri

In cinstea eliberarii din Egipt, evreii sacrifica un miel in prima zi a Pastelui intre orele 15 si 17, il frig si il consuma cu azima(paine nedospita) si cu verdeturi amare. Sangele mielului simbolizeaza eliberarea din pacate, iar azima si verdeturile, viata petrecuta de evrei in robie, o viata plina de durere si amaraciune.

Daca pentru evrei Pastele reprezinta eliberarea din robia egipteana, pentru crestini acesta este trecerea de la moarte la viata care s-a realizat prin moartea si invierea lui Isus Hristos. El este Mielul care s-a jertfit pentru pacatul oamenilor si a murit pentru ca noi sa fim rascumparati din pacat. Dupa intrarea in Ierusalim (ziua in care Isus a fost primit cu ramuri de finic). Hristos a fost judecat si rastignit, a murit pe cruce, trupul sau fiind pus intr-un mormant.

Anunțuri

A treia zi a inviat din morti. Aceasta zi era duminica. Biblia a prezis in nenumarate randuri ca Isus Hristos va muri si va invia a treia zi. Din aceasta cauza, mormantul lui Isus a fost pazit de soldati dar duminica dimineata femeile cate venisera la mormant sa unga trupul Domnului l-au gasit gol. Isus Hristos era viu. Minunea se infaptuise!

Astazi crestinii catolici din intrega lume sarbatoresc Pastele in timp ce ortodoxii Intrarea Domnului in Ierusalim. De unde aceasta diferenta si care este semnificatia acestui lucru? Schimbarea s-a produs odata cu Marea Schisma a Bisericii crestine din anul 1054. De atunci catolicii si ortodocsii folosesc date diferite de celebrarea a zilei de Pasti. O prima diferenta consta in faptul ca Biserica Catolica calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna ecleziastica, pe baza unor tabele bisericesti iar ortotocsii au ca punct de reper luna astronomica a echinoctiului de primavara.

O alta diferenta este folosirea de calendare diferite de catre cele doua biserici.

Anunțuri

Catolicii folosesc calendarul gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa calendarul iulian. Pe langa aceste lucruri ortodocsii iau in calcul ca ziua de Pasti sa nu coincida cu Pastele iudaic (Pesah-ul), ci sa fie consecutiv cu acesta. Tentative de sincronizare a datei de sarbatorire a Pastelui celor doua biserici au existat de mai multe ori, insa deocamdata fara prea mult succes.

Dar lasand la o parte diferentele de ordin numeric, ramane doar semnificatia acestei zile minunate care ne umple de bucurie si pace. Isus Hristos a murit pentru pacatele lumii si a inviat ca tu si eu si toata lumea sa avem Lumina si viata vesnica!