Blagovestenia este un termen slav ce corespunde termenului Bunavestire. In ziua de 25 martie, in fiecare an, se celebreaza praznicul dedicat zilei in care Arhanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria ca va da naste unui prunc, ca va naste pe Mesia.

Deoarece nasterea cu trup a Domnului se sarbatoreste pe 25 decembrie, celebrarea Bunei Vestiri a fost stabilita pentru data de 25 martie, fix cu noua luni inainte de nastere. In trecut, oamenii celebrau aceasta sarbatoare in diferite zile: intai au stabilit ca pe 5 ianuarie (in ajunul Bobotezei), apoi au celebrat-o pe 18 decembrie. Totusi, din momentul in care s-a stabilit ca data de 25 decembrie este data la care se sarbatoreste Nasterea Domnului, data de 25 martie a fost acceptata pentru sarbatorirea Blagovesteniei.

Anunțuri
Anunțuri

Evanghelia dupa Luca ne arata ca Buna Vestire a avut loc in timp ce Elizabeta, mama lui Ioan era in luna a sasea de sarcina. Traditia catolica sustine ca Buna Vestire a avut loc in Nazaret; acelasi lucru este sustinut si de traditia ortodoxa. Difera insa locatiile exacte. Cea catolica mentioneaza ca acest lucru s-a intamplat acolo unde se afla in prezent Bazilica Bunei Vestiri; cea ortodoxa sustine ca locul unde a avut loc acest eveniment este locul unde in prezent se afla Biserica Ortodoxa Greceasca a Bunei Vestiri.

Exista in popor si cateva obiceiuri legate de aceasta zi. Batranii de la sat numesc aceasta zi "Ziua cucului", pentru ca in aceasta zi se aude primul cantec cantat de cuc in anul respectiv, anuntand astfel venirea primaverii. Apoi, craca pe care cucul a stat in momentul cand a cantat este taiata si pusa in locul unde se scalda fetele.

Anunțuri

Ele spera ca prin acest obicei flacaii se vor apropia de ele.

Pe langa obiceiurile din popor, este obligatoriu ca omul sa nu munceasca in aceasta zi. Sarbatoarea este celebrata in special de catre femei, deoarece Arhanghelul Gabriel a vestit nasterea Mantuitorului unei femei, adica Fecioarei Maria.

In Bucovina, femeile fac in dimineata acestei zile un foc in curte, in fata usii, langa care pun apa, paine si sare. Toate acestea simbolizeaza dorinta oamenilor ca ingerii sa se incalzeasca, sa manance si sa bea apa.

In Transilvania, familiile pregatesc cu o seara inainte chibrituri, clopotei si tamaie. In dimineata urmatoare, primul membru al familiei care se trezeste inconjoara de trei ori casa si animalele din ograda, folosind tamaie pentru a afuma. In timp ce face acest lucru, clopoteii legati la piciorul sau fac zgomot.

Un obicei raspandit in toata tara este acela ca in aceasta zi se consuma peste, nu doar ca hrana, ci din dorinta de a fi sanatosi tot anul asemenea pestelui.