Potrivit unei iniţiative legislative promovate de deputatul Partidului Mişcarea Populară, originar din Basarabia, Eugen Tomac şi adoptată marţi, 14 martie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, ziua de 27 martie când se aniversează Unirea din 1918 a Basarabiei cu România, a fost declarată sărbătoare naţională cu 260 de voturi "pentru" şi unul "contra". Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare, astfel că 27 martie va putea deveni sărbătoare naţională, dacă şi preşedintele Klaus Iohannis va fi de acord.

Anunțuri

Potrivit acestei propuneri legislative, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României. Evenimentul va fi marcat de autorităţile publice şi de către reprezentanţii României în străinătate prin organizarea de evenimente şi manifestări cultural-ştiinţifice.

În expunerea de motive, deputatul Eugen Tomac a arătat că: "Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele sale fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăst mostenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea"

Totuşi, odată legiferată, sărbătorirea zilei de 27 martie nu va fi şi zi liberă. Pentru a deveni zi liberă, ar trebui să figureze şi în Codul Muncii, în care în prezent nu este consemnată ca sărbătoare legală.

Scurt istoric

Basarabia reprezintă cel mai răsăritean spaţiu al latinităţii, ea fiind locuită de acelaşi popor român care se întâlneşte în Moldova, Bucovina, Transilvania, Dobrogea, Oltenia, Maramureş sau Banat. Acest popor nu are nici o asemănare cu cel care populează Rusia. #marea Unire #zi naţională

  • 16 mai 1812: Se încheie Pacea ruso-turcă prin care Rusia anexează teritoriul situat între Prut şi Nistru care aparţinuse până atunci Principatului Moldova, aflat sub suzeranitatea Imperiului otoman. aflat la data respectivă sub suzeranitatea Imperiului otoman.
  • După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeei (1853 - 1856), marile puteri europene hotărăsc în 1856, în timpul Congresului de Pace de la Paris, ca aceasta să retrocedeze Moldovei în 1856 sudul provinciei Basarabia. Rusia pierdea astfel accesul la Gurile Dunării.
  • Conform unei hotărâri luate de marile puteri în timpul Congresului de la Berlin, în anul 1878 sudul Basarabiei reintră din nou în componenţa Imperiului Rus.
  • În noiembrie-decembrie 1917, Sfatul Ţării proclamă, pe teritoriul fostei gubernii ţariste Basarabia, Republica Democratică Moldovenească.
  • 27 martie 1918 - La Chişinău Sfatul Ţării din Republica Democratică Moldovenească, întrunit în şedinţă solemnă votează Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă.
  • 9 aprilie 1918 - Este semnat Decretul regal de ratificare a Hotărârii de #Unire a Basarabiei cu România, semnat de regele Ferdinand I
  • 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică înaintează un ultimatum României în care cerea evacuarea administraţiei şi armatei române din Basarabia şi Bucovina de Nord. În cazul în care România nu ar fi dat curs acestei cereri, sovieticii ameninţau cu războiul, în condiţia în care ţara noastră era înconjurată de ţări revizioniste iar Germania avea încheiat cu URSS încă de la 23 august 1939, un Pact (cunoscut sub numele Ribbentrop-Molotov), cu clauze secrete prin care era acceptată anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.
  • România în alianţă cu Germania, eliberează după 22 iunie 1941 până în 1944 teritoriile cotropite de URSS în 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa).
  • După 1944, în Basarabia reintrată în componenţa imperiului de la răsărit şi este creată aşa numita Republică Sovietică Socialistă Moldovenească.
  • În 1991 RSS Moldovenească şi-a proclamat independenţa, devenind Republica Moldova. Bucovina de Nord şi Bugeacul au rămas în componenţa Ucrainei.