Iniţiativa cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost publicată în #Monitorul Oficial al României. Aceasta nu este prima încercare de a obţine autonomia judeţelor Harghita, Covasna şi a "scaunului istoric Mureş", o primă astfel de iniţiativă fiind înaintată de aleşii UDMR în 2005. Aceasta a fost respinsă în 2012 după ce timp de 7 ani nu a fost discutată în Parlamentul României. Doi ani mai târziu, în 2014, problema a fost reluată, dar nu a avut nicio finalitate, ea nefiind depusă în forul legislativ al României.

Următorul pas în discutarea acestei iniţiative cetăţeneşti, susţinută de Laszlo Tokes, este trimiterea ei către Parlament pentru dezbatere, alături de listele pe care trebuie să se afle cel puţin 100.000 de semnături de susţinere.

Anunțuri
Anunțuri

Deşi a fost ales în fruntea comitetului de iniţiativă, numele fostului europarlamentar nu se regăseşte printre cei zece iniţiatori înregistraţi oficial de Monitorul Oficial.

Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că "vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român". Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ.

Proiectul iniţiativei legislative cetăţeneşti privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că regiunea va fi condusă de un preşedinte, care o va reprezenta în relaţia cu statul, iar autorităţile regionale vor prelua atribuţiile actualelor autorităţi locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiţie de a respecta Constituţia.

Anunțuri

Potrivit expunerii de motive, Ţinutul Secuiesc este o "regiune istorică cu un trecut aparte”, care s-a bucurat de o largă #autonomie, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Iniţiatorii susţin că propunerea lor se bazează pe principiul subsidiarităţii, ca una dintre "valorile de bază ale tuturor ţărilor Europei”, care spune ca toate comunităţile locale să aibă un cuvânt de spus în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele.

Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice (inclusiv adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii). Articolul 3 din propunere prevede că "autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român", pentru că deciziile vor fi luate în Ţinutul Secuiesc prin delegarea de competenţe.

Regiunea autonomă va fi împărţită în 8 „scaune”, reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie. #Tinutul Secuiesc