Rolul presei este de a informa, de a educa şi de a culturaliza, iar a informa corect este prima obligaţie a celui care practică meseria de jurnalist. În România, a fost nevoie de Revoluţia din 1989 pentru ca românii şi presa românească să-şi câştige dreptul la exprimare şi la informare, libertatea presei fiind un mare deziderat din perioada regimului comunist.

Libertatea presei, concretizată prin libertatea de exprimare, reprezintă una din garanţiile statului de tip democratic, presa fiind deseori numită „a patra putere” sau „câinele de pază al democrației” datorită rolului său de formare şi de influenţare a opiniei publice, uneori şi din pricina puterii de manipulare, din păcate.

Anunțuri
Anunțuri

Pentru a fi, cu adevărat, o garanţie a democraţiei şi pentru a-şi demonstra eficienţa, presa trebuie să fie liberă din toate punctele de vedere, iar libertatea de exprimare este o prerogativă bine reglementată juridic, atât naţional, cât şi internaţional, deşi, în practică, lucrurile pot sta puţin altfel decât în teorie, uneori.

În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, libertatea de exprimare este ocrotită în mod expres şi chiar încurajată, astfel că „orice persoană are dreptul la libertate de opinie şi de exprimare, [...] de a primi şi de a răspândi, fără consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin orice mijloace de exprimareAceeaşi idee este reluată şi completată în articolul 19 din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, conform căruia “nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale”, iar informaţiile pot fi transmise de către orice persoană “sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa”.

În România, liberatea presei este stipulată în articolul 30 din Constituţie, referitor la libertatea de exprimare în general, considerată inviolabilă.

Anunțuri

De asemenea, aliniatele 2, 3 şi 4 ale aceluiaşi articol prevăd dreptul de a înfiinţa publicaţii şi interzic “cenzura de orice fel”.

Din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese faptul că opinia publică are dreptul de a primi informaţii de interes public, dar şi faptul că jurnaliştii au obligaţia să-şi facă meseria ţinând cont de legislaţia în vigoare, de Codul deontologic, de responsabilitatea pe care o au în societate.

Conform filosofiei lui John Stuart Mill, “libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”. În acest sens, Constituţia României prevede faptul că libertatea de exprimare nu poate aduce atingere demnităţii, onoarei, vieţii particulare sau imaginii nici unei persoane. De asemenea, limitele libertăţii de exprimare sunt trasate şi pentru a interzice instigarea, defăimarea ţării şi a poporului, discriminarea, agresivitatea şi obscenităţile, tot ceea ce contravene bunelor moravuri.

Stimaţi colegi jurnalişti, vă invit, deci, să analizăm dacă noi ne folosim corect de prerogativele şi libertăţile cetăţeneşti şi profesionale şi dacă le respectăm pe ale celorlalţi.

Anunțuri

#Uniunea Europeana #legislatie #nationalism