Curtea Constituţională este garantul însăşi democraţiei româneşti, fapt pentru care pronunţările sale nu ţin cont decât de un unic interes: voinţa comună a poporului român de a se autoguverna, voinţă exprimată prin adoptarea Constituţiei României şi care este garantul democraţiei ţării noastre.

Cu toate acestea au fost încercări care să acuze Curtea Constituţională de o "îngrădire a justiţiei" sau de o încetinire a luptei anticorupţie, deşi forul constituţional nu putea decide altceva decât ceea ce garantează Constituţia României. Astfel Curtea a decis că ultima parte din art.142 alin.(1) a Noului Cod de procedură penală nu respectă drepturile şi libertăţile garantate de legea fundamentală, pentru că explicitează clar şi fără echivoc cine poate asculta cetăţenii, fie că vorbim despre interceptările telefonice, fie că vorbim despre interceptările ambientale, cu aparatură specializată.

Anunțuri
Anunțuri

Curtea Constituţională încă nu a publicat motivarea deciziei dar, deşi toată lumea se isteriza că DNA nu va mai putea asculta telefoanele suspecţilor, eu cred că nu la acest tip de interceptări se referă Curtea. Asta pentru că, aici, legea este foarte clară, chiar dacă nu Codul de procedură penală, dar legislaţia românească stipulează foarte clar că autoritatea naţională de interceptare a comunicaţiilor telefonice este Serviciul Român de Informaţii, deci singura autoritate română care poate face acest lucru, fapt ce face ca, în cazul interceptărilor telefonice legislaţia să fie clară, prin reglementările ulterioare care instituie o autoritate în acest sens!

Aşa că, de fapt, Curtea Constituţională este posibil să se refere la celelalte tipuri de interceptări, ambientale, pentru care #SRI nu este autoritate naţională dar care, la cererea parchetelor, erau de cele mai multe ori făcute tot de SRI.

Anunțuri

Aici intervine Curtea şi limtează activitatea de interceptare la nivelul procurorului sau a Poliţiei. De altfel, unele parchete au propriul Serviciu Tehnic pentru interceptările ambientale, aşa că astfel de acţiuni vor trebui făcute, pe viitor, doar de către procurori sau poliţişti.

Iar, în toată această dispută, mai trebuie adăugat că în sertarele Parlamentului zace de prin anul 2007 o lege de înfiinţare a Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, lege care scoate interceptările telefonice de sub controlul Serviciului Român de Informaţii care, repet, acum este autoritate naţională în domeniu şi ar impune ca toate serviciile tehnice ale intsituţiilor ce au atribuţii în acest sens, să fie subordonate acestei Autorităţi, al cărei preşedinte va fi sub control parlamentar, ca şi SRI.

Şi Parlamentul are în vedere o serie de acţiuni în acest sens: "Noul Cod Penal şi de procedură penală au foarte multe articole declarate neconstituţionale, aşa că noi avem deja 22 de amendamente ce trebuiesc făcute la acest Nou Cod penal, chiar dacă unele se referă la vechiul Cod penal și la acelea vom renunța, dar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a cerut pentru a putea veni cu soluții tehnice eficiente de refacere a acelor prevederi declarate neconstituționale" a declarat, în exclusivitate pentru Blasting News, Valeria Schelean, vicepreşedinta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor.

Anunțuri

#DNA #legislatie