Se împlinesc astăzi 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, care a însemnat de fapt realipirea vechii provincii româneşti luată de Rusia în anul 1812. Doar 22 de ani a durat această „minune”, pentru că în vara anului 1940, în baza unui pact secret (Ribbentrop-Molotov) Basarabia a fost alipită din nou Rusiei. 

După căderea blocului comunist, din vara anului 1991, au existat mai multe tendințe de reunificare. Unii istorici consideră că acel moment, al spargerii blocului sovietic, ar fi fost oportun pentru unirea celor două țări. „Acum, este un pic cam târziu, între timp, Republica Moldova și-a căpătat o identitate proprie, are o tradiție și pare mult mai grea această #Unire”, scrie istoricul Manuel Stănescu în revista Historia. 

La rândul său istoricul Constantin Corneanu crede că la momentul respectiv, minoritățile de dincolo de Prut nu își doreau o unire cu România.

Anunțuri
Anunțuri

„Nu mai exista acea majoritate ca-n martie 1918, atunci când Sfatul Popular de la Chișinău a votat unirea. Chiar și atunci, minoritățile s-au abținut de la vot. Acum, în 1991, minoritățile chiar nu doreau acest lucru”, scrie și Corneanu în Historia.

Cert este că în ultimii ani, au fost organizate mai multe marșuri ale Unirii, inițiate în special de tinerii din Republica Moldova, dar la care au aderat și adulții.

Motorul renașterii acestei idei vine în special de la tineri. Inițiativa tinerilor din Republica Moldova, la care au aderat pe parcurs și oameni în toată firea, care nu acceptau ideea de frontiere între cele două țări, este de necontestat, numai că unirea nu se poate face doar prin marșuri.

„Dincolo de cântece, de flori, de emoție, de trăire, dincolo chiar și de istorie, avem nevoie de chestiuni pragmatice, care să ne ducă la îndeplinirea acestui ideal.

Anunțuri

Mai mult, suflul acestei idei s-a cam pierdut în România, în sensul că există foarte multă blazare, în contextul în care drumul nostru spre un anumit obiectiv a eșuat! Oamenii au început să fie mai preocupați de viața lor de zi cu zi și mai puțin de frații noștri basarabeni”, scrie Corneanu. Acesta merge chiar mai departe și spune că românilor le-a intrat în cap că frații lor de dincolo de Prut nu sunt serioși, apoi le-a intrat și celor din Basarabia în cap această idee, și, de atunci, cele două popoare se chinuie să afle cine este serios.

„Nu așa se face. Unirea este un ideal politic, nu se analizează matematic!”, consideră Corneanu.

Analiștii istorici merg mai departe și cred chiar că actuala clasă politică din România ar trebui să adopte o strategie, iar prima și cea mai importantă ar trebui să fie includerea în Constituție a acestui deziderat!

„Eu am propus Parlamentului ca în Constituție să fie trecută o sintagma, așa cum este și în Constituția Germaniei, potrivit căreia să mandatăm întregul popor român să înfăptuiască reîntregirea, în conformitate cu dreptul internațional și cu actul final de la Helsinki, și atunci orice om politic se simte încurajat să ceară să gândească o strategie”, scrie Corneanu.

Anunțuri

Istoricul Manuel Stănescu crede la rândul său că că autoritățile de la București au reacționat destul de apatic la marșurile organizate de basarabeni. „Mă așteptam la mai multă dragoste din partea românilor. Nici mass-media nu a tratat subiectul la adevărata sa valoare. Oamenii sunt mai pragmatici, dar acum ar trebui să ne uităm cu mare atenție la Basarabia. Trăim vremuri extrem de dificile. Suntem într-o fractură ideologică. Basarabia este un teritoriu extrem de important, este o zonă care ține de strategia de securitate a țării”, cometează Stănescu pe site-ul historia.ro. #Romani de pretutindeni #Chisinau