Procurorul șef al #DNA, Laura Codruța Kovesi, a anunțat procentul ratei de respingere pentru dosarele instrumentate de către DNA în anul 2015, unul extrem de mic și care, spune Kovesi, demonstrează profesionismul procurorilor anticorupție.

Recolta DNA a fost una extrem de mare, peste 1250 de dosare de corupție au fost trimise în judecată, corupție la nivel înalt și mediu! Și tot în 2015 instanțele de judecată au condamnat definitiv inculpații trimiși în 970 de dosare în judecată de DNA, nici măcar 10 din peste 1000 de dosare nu au fost respinse sau achitate de către instanțe. De altfel, Codruța Kovesi spune că procentul de respingere este de numai 7,63%, fiind pentru prima dată în ultimii ani când a scăzut acest procent.

Anunțuri
Anunțuri

Pentru DNA, 2015 a fost cel mai bun an în ceea ce privește marea corupție, procurorul șef subliniind că, în anul cu pricina, s-a triplat numărul trimiterilor în judecată al persoanelor care administrează, într-o formă sau alta, banul public. O treime din președinții de consilii județene sunt trimiși în judecată de DNA, anul trecut peste 100 de președinți de consilii județene și primari de municipii fiind trimiși în judecată pentru fapte de corupție.

De asemenea, DNA și-a pus la punct şi departamentul care se ocupă de sechestrarea şi recuperarea prejudiciilor, jumătate de miliard de euro fiind blocat prin măsuri asiguratorii de Compartimentul de Investigaţii Financiare al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 431 de milioane de euro au fost identificaţi de procurorii anticorupţie ca bani daţi şpagă în dosarele instrumentate în anul trecut, adică cofinanţarea necesară pentru planul de autostrăzi pe următorii trei ani.

Anunțuri

De altfel Kovesi a şi subliniat că banii daţi şpagă sunt, de regulă, proveniţi din activităţi ilicite ori din diverse facturi fictive sau false, acceptate la plată, tocmai pentru a se putea crea un fod de şpagă. S-a vorbit chiar de o corupţie generalizată în sistemul de achiziţii publice dar şi de nevoia unei consecvenţe a instanţelor în a condamna exemplar asemenea fapte.

Procurorul şef al DNA a subliniat că o mare problemă rămâne recuperarea prejudiciilor şi, deşi Noul Cod Penal prevede clar că nici un condamnat nu poate fi eliberat până nu este recuperat în totalitate prejudiciul pentru care este cercetat sau acuzat, în instanţele din România nu există o practică unitară în acest sens, deşi DNA a urmărit consecvenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care ar trebui să fie etalon pentru instanţele inferioare. "Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative.Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții.

Anunțuri

Deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă" a spus Laura Codruţa Kovesi la bilanţul DNA. #Laura Codruta Kovesi #Coruptie