Biserica ortodoxă dar și cea catolică sărbătorește pe data de 6 ianuarie Boboteaza sau Epifania, o sărbătoare ce încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care debutează în seara de Ajun a Crăciunului. Denumirea sărbătorii vine din limba greacă, unde ”Epifanie” sau ”Teofanie” se traduce prin ”Arătarea Domnului”. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători din lumea creștină, reprezentând manifestarea fizică a lui Iisus odată cu botezul acestuia în Iordan.

Dat fiind că Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, în multe zone ale țării aceasta cuprinde foarte multe motive specifice Crăciunului, astfel că se aud din nou colindele, copii merg cu ”Chiralesa”, se fac farmece și se prind descântece, se fac prevestiri despre noul an, despre cât de bogată va fi recolta și se află ursitul.

Anunțuri
Anunțuri

Pentru că de obicei, în această perioadă este foarte frig în România, se folosește foarte des expresia ”gerul Bobotezei”. Tot în această zi se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc despre locurile în care sunt ascunse comori, căpătând totodată puteri magice. Tradiția ortodoxă spune că în ziua de Bobotează se mănâncă grâu fiert și piftie și se bea vin roșu.

Cea mai răspândită practică ritualică a acestei zile de 6 ianuarie este cea legată de sfințirea apei. În localitățile aflate pe malul apelor preoții săvârșesc inclusiv slujbe de sfințire a acestora, iar la final aruncă în apă o cruce pe care bărbații sar să o scoată și să o aducă înapoi. Cel care reușește să ajungă primul la ea va avea noroc tot anul. În vremuri demult apuse, bărbatul care scotea crucea aruncată de preot din apă primea daruri de la domnitorul țării fiind așezat la loc de mare cinste.

Anunțuri

Un alt obicei care s-a păstrat de-a lungul timpului, mai ales în satele din nordul țării este ”Iordănitul femeilor”. Acestea se strâng laolaltă, mănâncă, beau și se veselesc toată noaptea, dimineața ies pe stradă, iar dacă întâlnesc bărbați îi iau pe sus amenințându-i că îi aruncă în apă. Tot în noaptea de Bobotează fetele care vor să-și viseze ursitul trebuie să-și pună busuioc sub pernă și să-și lege de inelar un fir roșu de mătase. Și dacă tot e ger și apele îngheață, despre fetele care alunecă și cad pe gheață în ziua de Bobotează, tradiția populară spune că acestea pot fi sigure că se vor mărita.

Dintre semnele care prevestesc bogăția noului an, cel mai cunoscut este cel legat de pomii care ar trebui ca în dimineața de Ajun a Bobotezei să fie încărcați cu promoroacă pentru ca rodul acestora să fie bogat. În Dobrogea, Muntenia și Oltenia un obicei foarte răspândit este cel legat de botezul cailor. Despre cei ce apelează la acest ritual se spune că vor avea un an bun, iar recoltele le vor fi bogate și asta pentru că ajutorul cel mai de nădejde al omului în gospodărie este calul, astfel că el trebuie purificat la fel ca și cel pe care îl slujește.

Anunțuri

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu "Iordanul" sau "Chiralesa". După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

De asemenea, ar fi bine să nu uitați că în ziua de Bobotează sunt interzise certurile în casă, nu se dă nimic cu împrumut și mai ales, nu se spală şi asta pentru că apele au fost sfinţite. #Biserica #Traditie