După ce anul 2015 a fost anul dezastrului în spațiul Schengen, înregistrându-se diverse limitări ale liberei circulații în acest spațiu, de la controale ale Poliției de Frontieră la garduri de sârmă ghimpată, România încă mai vrea să adere la acest haos.

Întrebarea este pusă tot mai activ cu privire la această problematică, acum spațiul Schengen ne mai fiind la fel de atractiv ca la intrarea României în Uniunea Europeană, în anul 2007. De altfel, cetățenii români au liber acces pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ne mai având nici măcar nevoie de pașaport, ci accesul se face doar cu cartea de identitate, singurele impedimente mai fiind pentru agenții economici care ar mai scăpa de câteva controale și birocrație dacă statul nostru ar deveni membră a acestui spațiu intracomunitar.

Anunțuri
Anunțuri

Din punct de vedere tehnic și al modului de cooperare și informare în ceea ce privește structurile de frontieră, de combatere a criminalității organizate și al traficului de droguri ori de persoane Comisia Europeană a apreciat deja că țara noastră este pregătită să adere la spațiul Schengen. Cu toate acestea mai multe state europene au amenințat că vor apela la dreptul de veto dacă România va cere admiterea în acest spațiu, fapt care a determinat autoritățile române să nu ceară aderarea la acest spațiu. Ultimul asemenea act a fost făcut în toamna trecută de Guvernul Ponta, care invoca tocmai amenințarea cu exercitarea dreptului de veto, fapt pentru care a apreciat că trebuie intensificate eforturile diplomatice și intensificarea dialogului cu statele sceptice.

Dar tot Victor Ponta a fost primul om politic care a deschis această problemă a oportunității aderării la Spațiul Schengen.

Anunțuri

Discuția nu este deloc nesustenabilă deoarece acum spațiul Schengen nu mai are mirajul pe care îl avea până în anul 2014, când cetățenii români și bulgari au primit liber la muncă și deplasare în Uniunea Europeană. Nici din punct de vedere financiar, intrarea României în spațiul Schengen nu este vre-o schimbare majoră, așa că, acum, aderarea la acest spațiu este mai degrabă o chestiune care ar ține de "fiţe" politice, după ce ani de zile discursul de politică externă al partidelor a fost axat şi pe acest capitol, chiar dacă aderarea la acest spaţiu intracomunitar nu ar prea schimba cu nimic situaţia sau viaţa românilor. Dar aplecarea politicienilor români spre acest tip de discurs au determinat autorităţile Uniunii Europene să mai introducă o pârghie de verificare a României în domeniul corupţiei. Astfel a fost implementat un Mecanism de Control şi Verificare, celebrul MCV, care monitorizează cursul reformelor anticorupţie adoptate şi implementate de către România, fără ca acest MCV să conţină şi nişte obiective clare, palpabile care, odată adoptate şi implementate să şi aducă imediat aderarea României la spaţiul Schengen.

Anunțuri

Şi nu trebuie uitat cum fenomenul migranţilor din vara a aruncat în aer practic acest spaţiu intracomunitar, cum sute de trenuri internaţionale au fost anulate, cum frontiere între state Schengen au fost închise şi cum state precum Ungaria ori Croaţia au ajuns să vorbească despre ridicarea de garduri de sârmă ghimpată.

Cu toate acestea, România şi autorităţile române nici măcar nu mai iau în discuţie o dezbatere publică pe această temă: mai vrem ori nu în Schengen? #Angela Merkel #Uniunea Europeana #Comisia Europeana