#Biserica scade uriaş de mult în încrederea românilor, ajungând la un minim istoric, după ce a scăzut mai bine de 5 procente în urma lipsei de reacţie sau a reacţiilor greşite la incendiul de la Colectiv şi, mai ales, la protestele de stradă.

#Armata este pe primul loc în încrederea românilor, fie că este sondată general, fie că este acordată această încredere unor structuri ale ei, cum sunt Pompierii ori Jandarmeria. Pompierii au fost pentru prima oară măsuraţi de INSCOP şi au obţinut peste 77% din încrederea celor intervievaţi. Urmează Armata, în general, deşi şi pompierii sunt tot o armă a Armatei Române, cu 75% din încredere şi urmată de o altă armă a sa, Jandarmeria, instituţie în care cred peste 65% dintre tomâni.

Anunțuri
Anunțuri

Următoarea instituţie ca încredere este Direcţia Naţională Anticorupţie care depăşeşte 61 de procente din încrederea românilor, fiind instituţia civilă cu cea mai mare încredere în rândul românilor. Cu alte cuvinte anticorupţia devine deviza naţională, după ce zeci de ani, de la Revoluţia din 1989, în România se aştepta instaurarea unui altfel de sistem decât cel corupt şi indiferent instaurat de clasa politică postdecembristă. #DNA se adaugă şi Agenţia Naţională de Integritate care reuşeşte să atragă şi ea peste o treime dintre români care declară că au încredere în instituţia creată pentru a depista conflictul de interese sau lipsa de integritate a aleşilor şi a funcţionarilor publici. Din sondare lipseşte DGA, pentru a avea o imagine completă asupra încrederii şi susţinerii românilor pentru fenomenul anticorupţiei.

Anunțuri

Cert este că instituţiile anticorupţie au, potrivit sondajelor INSCOP, suport popular puternic şi amintesc de perioada 1990 când Biserica conducea în topul încrederii românilor, ceea ce ne-a făcut să deducem că acum, anticorupţia, a devenit noua religie în România.

Surpriza vine de la Biserică după ce pierde foarte mult din încrederea românilor, care scade de la 61% la sondajul din septembrie la 56% în acest sondaj. Reacţia purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române a fost una relaxată, acesta spunând că nu îi este clară reprezentivitatea acestui sondaj, realizat pe doar o mie de persoane, aşa că nu poate comenta această scădere sau dacă ea se datorează sau nu reacţiilor avute cu privire la fenomenul Colectiv şi la muzica Rock. Ani buni, în toate sondajele de opinie, Biserica conducea în topul încrederii românilor. Dacă la începutul anilor 1990 avea peste 90% din încrederea populară, nici la începutul anilor 2000 nu stătea rău, măsurând peste 70% de procente din încredere. Scăderea de acum, care o apropie de doar 50% este un semnal extrem de dur transmis de către societatea românească, care îşi doreşte o altfel de Biserică, o abordare mai socială şi mai comunitară a misiunii sale, care acum s-a închis şi s-a clericalizat foarte mult.

Anunțuri

Închiderea Bisericii este marcată mai ales de noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române, fiind primul astfel de Statut care înlătură principiul mitropolitului Andrei Şaguna. Acest principiu statua că în toate structurile de conducere ale Bisericii Ortodoxe Române trebuie să fie o treime clerici şi două treimi laici. Noul statut creşte nepermis de mult proporţia clericilor în Adunarea Naţională Bisericească şi anulează principiul lui Şaguna, fapt care a fost taxat de români, prin scăderea încrederii.