Naşterea Maicii Domnului este prima sărbătoare de la începutul Anului Nou Bisericesc (1 septembrie) şi una din cele patru mari sărbători creştine, alături de Intrarea în Biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie), respectiv, Adormirea Maicii Domnului (15 august).

În popor, ziua de 8 septembrie şi semnificaţia religioasă a acesteia marchează trecerea astronomică de la vară la toamnă, moment în care se spune că începe să se simtă frigul, iar păsările pleacă spre ţările calde. Tot acum, românii încep să bată nucile, să culeagă viile şi anumite fructe şi plante medicinale, să recolteze ogoarele şi să semene cerealele de toamnă.

Anunțuri
Anunțuri

Originile Fecioarei Maria şi ale părinţilor săi, Ioachim şi Ana

Data la care se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului nu este precizată în Noul Testament; această sărbătoare apare în alte scrieri, cum ar fi Protoevanghelia lui Iacov, carte apocrifă de la jumătatea secolului al doilea, care descrie originile şi copilăria Fecioarei Maria.

S-a spus că Mesia va avea dublă descendenţă, împărătească, respectiv, preoţească, datorită faptului că Ioachim, tatăl Fecioarei Maria, era urmaş al regelui David, iar Ana, mama acesteia, era fiica preotului Matthan, cu descendenţă din familia preotului Aaron. Aflându-se o vârstă înaintată şi neavând copii, Ioachim şi Ana s-au retras la casa din Sepphoris (Ierusalim), pentru a trăi în post şi rugăciune. Iată rugăciunea Anei către Dumnezeu: "Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvântat pe Sara, femeia lui Avraam şi ai născut pe Isaac la bătrâneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel Proorocul, dă-mi şi mie roada pântecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale".

În urma postului şi a rugăciunilor, îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia din părinţii Fecioarei, spunându-le că vor fi binecuvântaţi cu un prunc ales, ce se va umple de Duh Sfânt încă din pântecele mamei.

Anunțuri

De aceea, se spune că în această mare zi este important pentru femeile care îşi doresc să aibă copii să se roage la Maica Domnului.

Cine este Sfânta Maria şi de ce este considerată Fecioară

Conform Noului Testament, Maria, logodnica lui Iosif din Nazaret, a fost şi a rămas, printr-o minune, fecioară, atât în timpul conceperii, cât şi la naşterea pruncului Iisus. Venerarea Mariei ca fecioară este foarte importantă, atât în bisericile ortodoxe şi catolice, cât şi în cele anglicane şi orientale. Foarte multe biserici poartă numele Maicii Domnului, inclusiv 70 la sută din catedralele franceze.

„Sfânta Fecioară Maria, ca una care s-a învrednicit de cinstea excepţională de a naşte cu trup pe Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii, este venerată în cultul ortodox ca cea dintâi și cea mai mare dintre toți sfinții, fiind <<Mai cinstită decât heruvimii și mai preamărită fără de asemănare decât serafimii>>". (Ene Braniște, Liturgica generală)

Provenienţa şi variantele numelui Maria

Originar din limba ebraică, numele Maria provine de la Maryam, cu varianta Miryam, după cum se numea sora mai mare a lui Moise.

Anunțuri

Semnificaţiile acestui nume diferă în funcţie de limbă sau de religia în care este folosit, de la „copil dorit” sau „amărăciune” (în ebraică), până la „aleasă, iubită de Dumnezeu” (în grecească).

Românii care îşi sărbătoresc astăzi onomastica sunt în număr de peste două milioane, din care în jur de un milion opt sute de mii sunt femei: Maria, Mari, Meri, Marioara, Măriuţa, Mariţa, Mara, Maya/Maia, Mariana, Marilena, Marina, Marinela, Marusia, Măriuca, Maricica, Mia, Mioara, Marian, Marin.

La mulţi ani cu bucurii, tuturor! #Romani de pretutindeni #Religie