Cărăbuşii. Ciudăţeniile alea agitate care roiesc, aparent fără ţintă, la amiază şi, mai ales, seara, în preajma arborilor şi a celorlalte plante.

În popor li se mai spune găinuşe sau gândaci de mai. Deşi, în 2015, au apărut deja din luna aprilie. Intruşii ies din pământ o dată la patru ani, cu toate că, atât în 2012, cât şi anul acesta, în România şi-au făcut zgomotoasa apariţie după numai trei ani.

Ce sunt, cum apar şi de ce sunt periculoşi cărăbuşii?

Insecte dăunătoare. Cu șase picioare şi patru aripi dure. După cum bine ştim, au culoare castanie sau neagră şi lungime de 2 până la 2,5 cm.

Cărăbuşii se hrănesc cu frunzele copacilor, uneori şi cu florile sau fructele în formare, preferând lemnoasele şi ierboasele.

Anunțuri
Anunțuri

Nici larvele lor nu trăiesc degeaba "sub" pământ: sunt mai puţin pretenţioase şi atacă rădăcinile, atât ale ierboaselor, cât şi ale tuberculiferelor sau ale bulboaselor.

Cărăbuşii depun, pe rădăcini, ouă din care răsar viermii albi (larvele) după 5-6 săptămâni. Trăiesc în pământ 3 ani, după care se transformă în pupe (stadiu intermediar de dezvoltare) şi pot atinge aproape 4 cm. Apoi devin adulţi şi continuă să stea ascunşi în anotimpul rece, până la primăvara următoare, când solul se încălzeşte.

După ce ies la suprafaţă, adulţii trăiesc foarte puţin, dar nu mor înainte de a depune între 90 şi 120 de ouă.

Adulţii se odihnesc ziua pe frunzele arborilor, iar seara le atacă. Totuşi, cărăbuşii au şi ei naşii lor, putând fi, la rândul lor, mâncaţi de lilieci sau bufniţe.

Consecinţele apariţiei cărăbuşilor şi combaterea lor

Insectele de mai apar şi în restul anului, doar că în număr mult mai redus.

Anunțuri

Atacul acestora asupra pomilor fructiferi conduce la pagube prin compromiterea recoltelor de fructe.

Pentru a preîntâmpina şi combate acest pericol, specialiştii recomandă ca arăturile de toamnă să fie făcute mai adânci, iar solul de primăvară să fie prelucrat în mod repetat, acţiuni care ajută la scoaterealarvelor şi expunerea lor atât la vreme rea (ploaie, vânt, viscol), cât şi la îndemâna posibililor prădători.

De asemenea, o altă măsură împotriva larvelor şi a cărăbuşilor ar fi tratamentele speciale care trebuie administrate de către agricultori în mai multe etape.

În popor, apariţia gândacilor de mai e semn bun. Se spune din bătrâni că în anul în care sunt mulţi cărăbuşi va fi unul bogat şi se va face mai bine porumbul, însă oamenii de ştiinţă nu au identificat o legătură de cauzalitate în acest sens.

Invazia de cărăbuşi nu este prezentă doar în România, fiind specifică întregii Europe, dar şi nordului Asiei şi durând aproximativ o lună. Deşi sunt insecte dăunătoare pentru vegetaţie, gândacii de mai nu sunt periculoşi pentru oameni, iar dansul lor în serile calde de primăvară este un adevărat spectacol, prilej de joacă şi distracţie pentru copii.

Anunțuri

Poate pentru că cei mici au învăţat şi îşi amintesc îndemnurile poetei Elena Farago în poezia "Gândăcelul":

"Să ocroteşti cu bunătate

În cale-ţi, orice vietate,

Oricât de făr-de-nsemnătate

Şi-oricât de mică ar fi ea!" #Romani de pretutindeni